Adică să nu mai spunem “da” când de fapt vrem şi avem dreptul să spunem “nu”. Sau să nu ne fie ruşine să returnăm un produs pe care l-am cumpărat şi s-a dovedit a fi de cea mai proastă calitate. Să nu ne mai simţim frustraţi şi neputincioşi în faţa altora; să ne putem exprima gratitudinile şi nemulţumirile fără să ne fie teamă că X şi Y nu or să ne mai placă.
Din cauza faptului că mulţi oameni confundă asertivitatea cu agresivitatea, ei preferă să nu îşi exprime propriile idei şi interese de teamă de a nu fi percepuţi ca fiind violenţi. Alţi îşi închipuie că singura modalitate de a se face auziţi este prin strigăte şi ameninţări – probabil rezultatul lipsei educaţiei emoţionale de la o vârstă fragedă şi al exemplelor pe care le văd în jur. Din cauza acestei idei eronate, mulţi preferă să intre în situaţii pe care nu şi le doresc deşi în timp ajung să se simtă trişti, frustraţi, anxioşi, sau de-a dreptul deprimaţi. Dacă şi tu te regăseşti în acest exemplu, te invit să îţi aduci aminte de toate momentele în care, într-un fel sau altul, ai reuşit să îţi comunici nevoile fără a simţi nevoia să ţipi, fără a te simţi defensiv şi fără a avea senzaţia că ai îngrădit libertatea altcuiva. Din moment ce ai reuşit să faci asta măcar o dată, cu siguranţă că vei fi capabil să faci asta din nou. Tot ce trebuie să faci este să identifici ce nevoi, gânduri şi sentimente se ascundeau în spatele reuşitei tale, ca apoi să le poţi recrea ori de câte ori ai nevoie.
Alţi oameni se tem că dacă vor fi asertivi nu vor mai fi plăcuţi de ceilalţi sau vor fi consideraţi egoişti. Dacă şi tu te afli în această situaţie, te îndemn să te gândeşti puţin la oamenii pe care îi cunoşti şi sunt capabili să se exprime cu calm şi claritate. Considerai că şi ei sunt egoişti şi că nu merită să-i simpatizezi, sau mai degrabă îi respecţi şi mai mult? De ce nu s-ar aplica această regulă şi în cazul tău, atunci când îţi exprimi propriul punct de vedere?
Pentru a deveni mai asertiv, mai întâi este nevoie să identifici circumstanţele în care ai nevoie să devii asertiv. Se întâmplă mai mult când eşti deja supărat, după ce te-ai certat cu persoana iubită sau când te simţi obosit? Cu cine îţi doreşti să fii mai asertiv: cu şeful, cu colegii de muncă sau cu prietenii? Ce similarităţi există între aceste persoane? De care alte persoane sau situaţii îţi aduc aceştia aminte? Elaborarea unei liste care să cuprindă toate aceste elemente poate fi de mare ajutor. Este necesar să colectezi cât mai multe informaţii despre problema pe care doreşti să o rezolvi pentru că numai aşa vei putea pune la cale un plan structurat a cărui evoluţie poate fi măsurată pas cu pas.
Următorul pas pe care este nevoie să îl faci este să îţi exersezi asertivitatea cu ajutorul unui prieten sau de unul singur. Dacă ceri ajutorul unui prieten, explică-i cu lux de amănunt detaliile situaţiei şi caracteristicile persoanei respective. Joacă ambele roluri de mai multe ori, până te simţi în largul tău în ambele situaţii. Cu cât repeţi mai mult cu atât îţi vei însuşi rolul mai bine în viaţa de zi cu zi. Ţine minte ca discuţia voastră să fie scurtă şi la obiect, să ai o voce fermă dar calmă, să eviţi explicaţiile lungi, să nu îţi ceri scuze dar să fii politicos şi să îţi păstrezi calmul.
Cu siguranţă că nu va fi suficient să te opreşti la stadiu de jocuri de rol şi că la un moment dat va trebui să te expui situaţiilor reale. Este de la sine înţeles că vei avea emoţii aşa că nu te alarma şi nu evita să te expui situaţiilor dificile. Până la urmă, toată munca pe care ai făcut-o înainte a fost special concepută pentru a învăţa să te descurci în acest tip de situaţii. Nu te aştepta nici să îţi iasă totul perfect din prima. Nu te reproşa faptul că te-ai împotmolit puţin, mai bine felicită-te pentru curajul pe care l-ai avut şi repetă-ţi că data viitoare te vei descurca şi mai bine. Foloseşte-te de erorile pe care le-ai făcut pentru a îţi perfecţiona asertivitatea, nu pentru a te autopedepsi.
Exemple de asertivitate
Hai în continuare să identificăm, prin exemple concrete, ce este un răspuns pasiv, ce este un răspuns agresiv şi ce este un răspuns asertiv. Să ne închipuim că o cunoştinţă îţi cere să o ajuţi cu mutatul mobilei şi tu doreşti să faci altceva în acea zi.
Comportament pasiv (cu sentiment de vinovăţie):
“Păi… cred că îmi pot schimba puţin programul ca să te pot ajuta cu mobila. O să fie cam dificil să îmi rearanjez programul, dar am să te ajut.”
Comportament agresiv (cu furie):
„Cum îţi închipui că o să car atâta greutate pentru tine? Nu te-ai gândit că poate am altceva mai bun de făcut cu timpul meu?”
Comportament asertiv (cu calm, înţelegând şi nevoia prietenului dar şi faptul că tu ai alte priorităţi):
„Înţeleg că ai nevoie de ajutor având în vedere că treaba asta necesită multă muncă, dar deja mi-am făcut alte planuri pe care nu le pot anula. Sper să găseşti pe altcineva.”
Pe măsură ce devii mai asertiv, poţi apela la serviciile unui psiholog specializat în dezvoltare personală şi comunicare, cu ajutorul căruia poţi lucra asupra unor probleme specifice care este posibil să îţi scape din vedere. Toţi avem punctele noastre “oarbe” din cauza cărora nu suntem capabili să sesizăm totalitatea factorilor care ne ţin pe loc. Un psihoterapeut te poate ajuta să îţi dezvolţi toate aptitudinile necesare unui comportament asertiv, aptitudini care nu numai că te pot ajuta să îţi rezolvi problemele mai dificile, dar şi să dezvolţi relaţii mai profunde şi mai sănătoase şi să renunţi la cele dăunătoare.