Cate reprosuri exista in relatiile cu cei din jur? Cate persoane consideri ca sunt vinovate pentru dificultatile si obstacolele din viata ta, pentru ca nu iti intalnesc asteptarile?
De fiecare data cand culpabilizam, renuntam cate un pic la propria responsabilitate. Ne trezim de multe ori spunand “nu este vina mea” sau “daca X ar fi fost alaturi de mine, acum nu as mai fi fost nefericit”, fara sa ne dam seama ca asa renuntam la dreptul nostru de a ne ajuta de unii singuri si de a fi liberi. Devenim dependenti de bunavointa diferitor oameni sau situatii care nu depind de noi si normal ca atunci ajungem sa suferim si sa ne autovictimizam. Ne simtim blocati in situatii in care nu plac, ajungem sa traim cu impresia ca nu avem nici o putere sa iesim din impas, si, cu cat ne repetam asta mai mult, cu atat mai mult ajungem sa credem ca destinul nostru depinde de altii.
Nu spune nimeni ca actiunile altora nu ne pot influenta anumite aspecte ale vietii intr-un mod negativ, sau ca nu este de preferat sa fim inconjurati de oameni care vor sa ne ajute, care tin la noi, si care sunt sinceri. Dar asta nu inseamna ca actiunile altora sunt sursa nefericirii noastre, ci, mai degraba, insemnatatea pe care o dam noi acestora. Este de inteles de ce ne putem simti lezati daca ne spunem “sotul meu trebuie sa tina mereu cont de ceea ce imi doresc” sau “nu pot suporta ca seful meu sa ma critice in fata colegilor”, dar ma intreb daca ne-am mai simti la fel de lezati daca am inlocui aceste ganduri cu unele putin mai flexibile, de genul “as prefera ca sotul meu sa fie mai atent la nevoile mele, dar nu este sfarsitul lumii daca asta nu se intampla” sau “desi nu imi place cand seful meu ma critica de fata cu toti colegii, pot accepta ca asta este el si ca linistea mea nu depinde de el”.
Adevarul este ca putem prelua controlul aspura propriei vieti, si ca nimeni nu stie mai bine decat noi insine cum sa ne facem fericiti si impliniti. Daca cineva ne face situatia dificila, putem deveni mai asertivi si realisti pentru a ne putea rezolva problema cu succes.
1 Comment
Un articol interesant.