„Povestea mea a inceput acum 7 luni, cand l-am cunoscut pe M la locul de munca. La inceput nu credeam mare lucru despre el, dar dupa ce am vorbit de mai multe ori si am avut ocazia sa il cunosc, a inceput sa imi placa de el, numai ca el era intr-o relatie. La scurt timp dupa ce m-am indragostit de el, s-a mutat cu munca in alta parte si am pierdut legatura timp de o luna, dupa care ne-am intalnit la petrecerea unui amic comun. Am baut mai mult in seara aia si am ajuns acasa la M, si din momentul acela am inceput un fel de relatie, desi inca mai era cu fosta prietena, lucru cu care a fost brutal de onest. Desi la doua saptamani s-a despartit de ea, mi-a spus ca nu isi doreste nimic serios si am continuat sa ne vedem. Ma deranjeaza ca nu vrea o relatie cu mine desi ne intelegem foarte bine in momentele noastre bune, si nu imi place cand imi spune ca suntem doar prieteni cu beneficii, desi stie bine ca am sentimente pentru el. Nici pana acum nu mi-a facut cunostinta cu grupul lui de prieteni, a caror prezenta o prefera de multe ori in loc sa ne vedem, si in ultimul timp am inceput sa ma simt foarte geloasa pe prietenii lui si pe fosta lui prietena cu care inca mai tine legatura. Urasc sa simt aceasta gelozie, este un sentiment pe care nu l-am mai simtit pana in prezent si am ajuns chiar sa ma cert cu el de cateva ori… simt ca nu imi mai pot ascunde nervii si acum el ma intreaba daca mai are sens sa continuam. Imi spune ca-i place de mine dar ca nu vrea sa se complice si ca lucrurile par sa se complice din partea mea. Ce ma sfatuiesti sa fac?”
Draga I, imi este greu sa iti dau un sfat pentru ca nu imi este foarte clar din mesajul tau ce iti doresti.
Imi este clar ca intr-o situatie ideala, ti-ai dori ca M sa se implice mai mult, insa tot din spusele tale, sunt de parere ca M a exprimat cu multa franchete cat de departe este dispus sa mearga.
Se pare ca treci printr-un conflict interior semnificativ, pe care numai tu poti sa il solutionezi pentru ca sursa acestui conflict sunt chiar emotiile si convingerile tale. Din moment ce inca te intalnesti cu el, imi inchipui ca situatia nu are cum sa fie atat de neagra, sau poate ca inca speri sa se schimbe ceva din partea lui, dar nu pot decat sa observ ca aceste sperante sunt toxice si pentru starile tale emotionale, dar si pentru relatia pe care o ai cu el. Nu avem cum sa pretindem altora sa ne primeasca in viata lor mai mult decat sunt dispusi sa o faca in mod natural, si nici nu vad beneficiile unui asemenea demers. Sa presupunem ca in urma insistentelor si a certurilor, M va ceda si iti va face cunostinta cu prietenii lui, sau ca ati ajunge sa petreceti mai mult timp impreuna. Poti spune cu sinceritate ca te-ai simti fericita, stiind ca daca nu ai fi pus presiune, el nu ar fi avut aceasta chemare?
Incearca sa fii sincera cu tine, sa nu mai fugi de emotiile negative precum furia sau gelozia ci sa stai mai mult in compania lor fara sa actionezi… doar sa asculti si sa te lasi sa le traiesti. In momentul in care ajungi sa te certi cu el pentru ca nu iti da atentia pe care ti-o doresti, ce faci de fapt este sa-i pasezi responsabilitatea propriilor emotii, sperand ca asa sa iti dispara sentimentele negative. Chiar daca pe moment ajungi sa te simti mai bine, si furia si gelozia sunt tot acolo si data viitoare cand nu vei primi atentia dorita, ele vor reaparea.
Gelozia nu este doar o singura emotie, asa cum am fost invatati sa credem, ci un sistem de emotii multiple, a caror sursa sunt patternurile de gandire defectuoase.
Care sunt cateva dintre sentimentele care activeaza gelozia? Atunci cand iti este teama sa fii lasata pe dinafara, in momentele in care te compari cu altii simtindu-te inferioara, din pricina unui sentiment de neglijare, o teama de abandon, sau senzatia ca esti mai putin importanta decat altii. In momentul in care alegi sa iti asumi responsabilitatea propriilor trairi, poti incepe sa descalcesti acest nod emotional si sa te eliberezi de suferinta.